Negocierea politică nu este vreo formă de corupție, ci de progres al societății. Nevoile unor grupuri de interese sunt elemente de negociere la masa politică.
Dacă vrei să schimbi ceva, evident în bine, trebuie să negociezi, chiar și dacă ai majoritatea absolută.
Trebuie să faci asta de dragul democrației, de dragul jocului, de dragul exercițiului, ca să nu dai motive de atac Opoziției, poate-ți dă unul o idee și mai bună, din multe alte motive.
De dragul statisticii, al matematicii, dacă vrem să jucăm pe terenul lui Stanciu-Viziteu, noul primar al Bacăului, hai să vedem pe ce se bazează edilul când propune un proiect de hotărâre de consiliu:
– maximum 9 voturi certe adică atât cât a obținut alianța PNL – USR-PLUS la alegeri. Cu indulgență mai bifezi doi consilieri PMP, care cică ar avea un protocol de colaborare cu liberalii.
De partea aialaltă sunt restul până la 23 de voturi: 2 PSD, 2 PPUSL, 4 Pro România, 3 PER, 1 independent.
Dincolo de cifre, Viziteu are în față un consiliu extrem de dificil, care-l va scoate de multe ori în decor: politicieni tăbăciți, răi (în orice sens), care nu iartă, avocați de top care știu toate jongleriile juridice, negociatori cu state vechi, vânzători de marcă, șulfe, curve și clovni cu interese.
Din încăpățânare, necunoaștere sau inabilitate Viziteu nu negociază.
Vine în Consiliu ca tocilarul clasei pe terenul de fotbal la sfârșitul orelor.Golanii clasei abia-l așteaptă să-l cotonogească.
Ai lui se întreabă la începutul fiecărei ședințe dacă sunt la putere sau în opoziție. Liberalii se vor sătura repede de statutul de aliați-pierzători și vor începe să-și facă propriile cărți.
Anul acesta primarul a fost dat cu capul direct în zidul taxelor locale. L-au executat ca pe o găină.
Ieri a fost cât pe ce s-o mai ia odată. L-a salvat Violeta Urban care a votat telefonic. Am fost la ședința Consiliului Local și am râs mult.
Dacă nu schimbă abordarea nu o să-l mai bănuiesc de necunoaștere, ci de prostie. Nu poți juca în deplasare tot mandatul.
