Anul trecut, toate administrațiile locale din România (primării și consilii județene) au primit de la UE 434,8 milioane de euro. Suma este ceva mai mică decât cea din 2017 (439,9 mil. euro).
Asta ne arată datele centralizate ale Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Pentru noi, cei din regiunea de NE, campioană a fost Primăria Iași, care a primit anul trecut cea mai mare sumă netă (6,1 mil. euro), mult în urma primăriilor din Oradea (16,7 mil. euro), București (primăria generală – 10,6 mil. euro) sau cea din Cluj-Napoca (9,7 mil. euro). Deci, Iașiul e un fel de campioana mediocrilor.
Primăria Bacău e în coada clasamentului cu 0,038 milioane de euro.
Ca să nu vă încurcați în zerouri și virgule se citește 38 de mii de euro, adică mai puțin de cât primește finanțare un start-up. De exemplu cam de aceeași sumă este nevoie pentru o covrigărie bine utilată.
Dacă vă închipuiți că anul trecut trebuie să fi fost un accident, vă înșelați, pentru că în anul anterior, adică 2017, Primăria Bacău nu a atras niciun leu din fondurile UE, ci a fost pe minus, i s-a imputat cam jumătate de milion de euro.
Nici Consiliul Județean Bacău nu se simte mai bine din acest punct de vedere. Anul trecut a reușit să atragă ceva mai mult de cinci milioane de euro, ocupând unul din locurile din subsolul clasamentului, oricum după 30.
Comparativ, Bihorul a atras 31 de milioane, iar din regiunea noastră Consiliul Județean din Iași a încasat undeva la 20 de milioane de euro sau Suceava 15 milioane. Bacăul îngroașă plutonul cu Vaslui și Teleorman.
Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale ne arată că, din punct de vedere al accesării fondurilor UE, administrațiile locale băcăuane se încadrează în doar două categorii: repetenți și premianți mediocri.
Administrația noastră locală băltește într-o mocirlă de sub-mediocritate. Grav e faptul că deși ne situăm în zona administrațiilor sărace, suntem și printre repetenții la atragerea de fonduri. Administrațiile băcăuane preferă să stea cu mâna întinsă la guvern pentru a primi subvenții, în loc să aplice pentru fonduri de dezvoltare. Cel mai probabil, subvențiile primite de către bugetele locale sunt mult mai ușor de fraudat decât fondurile UE.
