Vizita-PontaCompania lui Iacobov face jonglerii, îl prind procurorii, îl condamnă judecătorii, pușcărie, toată lumea aplaudă. Fură Vântu, îl bagă la pușcărie, toată lumea mulțumită. Statul își dă seama că este înșelat de Iancu, Iordache, Patriciu, Cășuneanu, Nicolae etc. Aceleași consecințe, în diverse stadii. Aplauzele s-au auzit oricum.

Până la Microsoft nicio companie străină nu apăruse într-un scandal național, într-un proces răsunător.

Este un fel de secretul lui Polichinelle că marile companii străine sunt printre marii corupători din România, că au bugete special pentru așa ceva.

Distribuitorii de medicamente și aparatură medical sunt în top, asfaltatorii, constructorii străini urmează la micronică distanță. Dezvoltatorii de hipermarketuri și malluri sunt cei mai așteptați de primari.

Astea-s doar câteva exemple. Dacă-i nevoie mai căutăm.

Am început cu Iacobov pentru că este renumit pentru același fel de evaziune ca și nenorociții de la Lukoil. Pe el nu l-a mai apărat nimeni. Când e vorba de o companie străină Ponta se trezește dând indicații procurorilor.

E falsă tema că ar fi intervenit pentru că unii din dosar sunt printre sponsorii săi și ai PSD. Și Ioan Nicolae a fost cel mai mare finanțator din toate timpurile a PSD, iar pe el aproape că l-au terminat pe muțește, fix în mandatul lui Ponta.

Cred că e un soi de slugărnicie, fanariotă, specifică liderilor fără merite reale. Chiar o frică ancestrală față de necunoscut, provenită din ignoranță. Ponta e doar laș, nu și vândut. Îi este frică de ruși. Să nu aibă ăștia ai lui Putin vreo cheiță prin România, care ar putea fi folosită împotriva sa în campania aflată în plină desfășurare.

Iar cei care susțin că intervenția lui Băsescu a fost doar electorală se înșeală. Intervenția lui Ponta la procurori i-a venit mănușă pe linia antimoscovită pe care a avut-o întotdeauna președintele. Practic, lașitatea premierului i-a permis să se manifeste natural.