Astăzi, am fost informat oficial că ”lucrările de reabilitare a infrastructurii urbane din zona Mioriței – 9 Mai – Vântului – Vadu Bistriței, din municipiul Bacău, au fost realizate în proporție semnificativă.”
Corect, chiar pot confirma.
Decât că lipsește asfaltul în toate intersecțiile. Decât că gurile de canal n-au fost ridicate la nivel, iar jumătate din parcări sunt la stadiul de piatră sau pământ.
Adică, peste vreo trei luni, pe ușor, voi fi informat de finalizarea lucrării ăsteia.
Nu contează micile mele răutăți, pentru că, oricum, constructorii sunt în grafic.
Ce n-am înțeles este de ce acum o lună a fost nevoie să mi se spună că Mioriței va fi gata la jumătatea lunii, adică acum vreo două săptămâni.
M-am și rugat Celui de Sus să fie adevărat. Îmi pare rău că am intuit corect.
Cunosc la constructorii băcăuani, cum cunoștea pe vremuri bunicu la cai. Le cunosc ritmul, forța, seriozitatea sau neseriozitatea în unele cazuri. Dacă mă uit la un șantier peste gard vă zic cine-i constructorul, în cât timp termină și ce calitate va avea lucrarea la final.
Deci, pe Mioriței lucrează unul la nivel de drumuri județene, cu ritm de parlamentar.
Abia aștept tăierea panglicii 🙂 . Să văd cine își mai dă coate pe lângă popi. Sunt convins că doritori vor fi.
Însă, în actualul context, pozele făcute la podul de la Mărgineni vor rămâne istorice.
