Politicienii băcăuani stau cu arma la picior. Din obișnuință. Acum cu atât mai mult. Umblă cu iataganele la vedere și cu flintele încărcate. Se pândesc, se pârăsc, se ciomăgesc. Totul, zâmbind frumos pentru ziariști. Că se bat ARD cu USL știm toți. Și este normal. Există și o parte mai puțin vizibilă pentru votanți. Așa numitele războaie fratricide. Adică ciomăgelile între partidele din aceeași alianță sau, mai rău, între politicienii aceluiași partid. Au apărut deja și primele victime.

La ARD, Gabriel Berca zice că totu-i șnur. Doar că războiul candidaturilor s-a lăsat cel puțin cu vânătăi (politice). Avocatul Mircea Sprianu (Noua Republică) își dorea Colegiul 3. Acum s-ar mulțumi și cu alt colegiu, însă nu prea se știe. Vasile Drăgușanu sau Cristian Cucuian sunt doi pedeliști care și-ar fi dorit și ei colegii, însă nu par a fi în cărți. N-aș putea lega plecarea din PDL la PNL a lui Liviu Miroșeanu, însă parcă prea s-a întâmplat acum când se împart pijamalele pentru Parlament.

La USL lucrurile se complică și mai tare. Deși războaiele din PSD sunt ținute departe de ochii presei, ele sun crâncene. Lista posibililor candidați este cel puțin dublă față de numai 7 locuri atât cât îi revin partidului. Senatorii Cătălin Mardare sau Elena Mitrea sunt printre primii sacrificați. Irina Florea sau Emil Lemnaru par a fi rămas și ei înafara listelor. Nici candidatura lui Sorin Brașoveanu nu pare bătută-n cuie. Norocul ACS (Alianța de Centru Stânga PSD-UNPR) este că UNPR nu prea există în Bacău și nici nu ridică pretenții.

Și în PNL au apărut primele victime. Înafara jocului au rămas Ilie Bârzu și Ioan Silviu Lefter. Este foarte posibil să rămână pe tușă tandemul războinic Lucian Ciubotaru – Cristi Cojocaru. Asta ar semăna a pedeapsă :).

Până aici totul s-ar putea reduce la expresia „competiție în partid”. Nimic greșit, nimic anormal. Însă cele mai dure războaie se duc între liderii partidelor. Astea se numesc „negocieri” :).

Nimic nu se compară cu meciul PSD – PNL pe Colegiul pentru Camera Deputaților numărul 2. Sau cu războiul din interiorul ACD pentru Colegiul 7. Deși Colegiul 2 parte tranșat în favoarea PSD, mă îndoiesc că Romeo Stavarache a renunțat la ideea de a „reîntregi Bacăul, ciuntit de ciuma pesedistă”. Se vehiculează tot felul de variante de negociere.  Prima variantă: Colegiul 2 contra Colegiul 7 (ca să aibă Adrian Cotârleț colegiu pentru băiatul său). PNL ar ceda și Colegiul 6, unde nici n-are mare forță, iar PSD ar putea valorifica bruma de capital politic rămasă lui Emil Lemnaru. Dacă nu se concretizează nimic în acest sens, Stavarache ar fi în stare să „tragă frâna de mână” la toate organizațiile PNL din zonele cu candidaturi PSD, cu toate riscurile.

Colegiul 7 pare o adevărată bombă cu telecomandă. Numai că telecomanda o au mai mulți. În primul rând Constantin Avram, care nu a renunțat încă la ambiția de a-și câștiga „colegiul său”. Este posibil să desemneze o persoană care să candideze sub altă siglă de partid, doar pentru a dinamita victoria previzibilă a USL. O altă telecomandă se află la Viorel Miron, primarul liberal din Comănești, care ar fi vrut colegiul pentru Ioan Lascăr (salvatorul spitalului din localitate). Nu cred că a înghițit foarte ușor refuzul. Nici Viorel Ilie, primarul din Moinești, nu poate fi ocolit ușor.  Așa  că Ionel Palăr, înainte de a câștiga încrederea votanților din Colegiul 7, trebuie să dezamorseze bomba sau măcar să strângă telecomenzile.

Facebook Notice for EU! You need to login to view and post FB Comments!