Rafinăria din Onești se va închide. Decizia a fost luată de patronatul rusesc zilele trecute, după mai multe încercări eșuate de reluare a producției, de obținere de finanțări etc. Timp de câțiva ani, rușii au investit în retehnologizare, au plătit salariile a 1000-1500 de rafinori, însă, pare-se c-a ajuns funia la par.
Acum, nu știu dacă au pierdut mulți bani sau au ieșit tanda pe manda sau poate în profit, pentru că RAFO a mai încasat niște bani din certificatele verzi, care au revenit rafinăriei pentru nefuncționare. Cert este că s-a ținut flacăra aprinsă. Oneștenii mai sperau că se va reporni fabrica de bani.Și mai este o certitudine: RAFO nu mai are datorii la stat, este o intreprindere curată.
Astăzi liderul sindicatului de la RAFO i s-a adresat premierului Victor Ponta printr-o scrisoare, din care asta înțeleg eu: se închide RAFO. Mai mult, surse din zona de execuție de la RAFO susțin că rușii chiar ar fi luat, zilele trecute, decizia de închidere a unității economice și trimiterea în șomaj a 900 de angajați. Este vorma de șomaj clasic, adică desfacerea contratelor de muncă și nu de șomaj tehnic, așa cum se vehicula.
Aș mai avea o remarcă de făcut, însă e pură speculație. Parcă prea coincide închiderea RAFO cu problemele cu acționariatul (de asemenea rusesc) Mechel.
Domnule prim – ministru,
Ca urmare a situatiei deosebite aparuta in timp la nivelul Platformei Industriale Borzesti si acutizata la cote dramatice la nivelul actual din punct de vedere economic si social, conducerea organizatiei de sindicat “RAFINORUL” din cadrul S.C. “RAFO” SA vine cu solicitarea catre dumneavoastra sub motivatiile pe care vi le prezentam ca situatia “RAFO” si a Platformei Borzesti sa faca obiectul unei analize la nivelul Guvernului si institutiilor statului, identice cu analizele facute la nivel national pentru alte grupuri industriale cu efecte majore asupra componentei economice si sociale.
ü Istoric Combinat Petrochimic Borzesti.
ü Situatie la zi asupra unitatilor componente ale Combinatului Petrochimic Borzesti.
ü Posibilitati de relansare economica.
Combinatul Petrochimic Borzesti a fost conceput la nivelul anilor 1960 si dezvoltat pana la finele anului 1980 ca sa functioneze intr-o structura integrata in componenta caruia au functionat :
– o uzina de prelucrare titei;
– doua uzine de cauciuc, polister si alte subproduse;
– o uzina chimica;
– o uzina constructoare de utilaje si echipamente tehnologice;
– doua termocentrale pentru asigurarea agentului termic si energiei electrice.
- Pana la nivelul anului 1989 Platforma Petrochimica asigura peste 50% din productia marfa a judetului Bacau si oferea aproximativ 20.000 de locuri de munca.
- Dupa anul 1991 toate unitatile componente ale Combinatului Petrochimic Borzesti devin structuri juridice independente, intre ele dezvoltandu-se doar relatii comerciale. Din acest considerent unitatile noi formate isi reorganizeaza fluxurile si activitatile economice pe criterii de eficienta si piata, motiv fata de care au fost oprite o serie de fluxuri tehnologice si implicit o gama larga de semifabricate si produse finite.
- La inceputul anului 2013 la nivelul Platformei Borzesti, dupa ce unitatile au trecut sau trec inca prin diverse forme de insolventa, reorganizare judiciara isi mai desfasoara activitatea urmatoarele unitati :
– Uzina de Utilaj Chimic, unitate cu capital privat, urmeaza procedura de insolventa, nu mai are activitate de productie cei aproximativ 450 de salariati se afla in somaj tehnic.
– Uzina de Cauciuc, unitate cu capital privat, si-a relansat productia de cauciuc, functioneaza si alte instalatii care asigura cota parte din materiile prime necesare productiei de cauciuc. In unitate lucreaza aproximativ 650 de salariati. Unitatea isi poate dezvolta alte capacitati de productie si mare productie de cauciuc daca ar avea acces la materii prime din zona si nu aduse din import sau de la distante mari din tara. Baza de noi materii prime este asteptata de la “RAFO”.
– Uzina Chimcomplex, unitate cu capital privat, si-a dezvoltat capacitatile de productie pe anumite unitati, oprind total sau partial productia pe alte unitati. Unitatea isi poate dezvolta productia daca ar avea o noua gama de materii prime provenite din “RAFO”. In unitate lucreaza aproximativ 650 de salariati.
– Termocentrala, unitate cu capital de stat, initial au fost doua complexuri energetice. Unul a fost demolat complet, ramanand un singur complex activ care sta in asteptare si va fi pornit functie de necesarul de energie electrica solicitat de piata. In unitate mai sunt aproximativ 100 de salariati.
– S.C. “RAFO” SA, unitate cu capital integrat privat, in perioada 2004 – 2010 a parcurs un program de reorganizare judiciara, perioada in care si-a achitat toate datoriile comerciale si bugetare. Unitatea este in stationare din aprilie 2008, avand toate utilajele aferente instalatiilor din fluxul de prelucrare titei conservate. Din vara anului 2008 actionarul si administratia “RAFO” au propus si initiat un proiect de modernizare – investitii, ca urmare a situatiei nefavorabile a uzinei care genera pierderi financiare ce nu mai puteau fi suportate si achitate din alte surse. In acest sens este propusa si prezentata institutiilor statului pentru sustinere modernizarea uzinei cu obtinerea maxima de hidrocarburi aromate si cresterea adancimii de prelucrare. In baza noului proiect propus pentru implementare, proiect al carui valoarea ajungea la 330 milioane Euro si un termen de implementare de 19 luni. Dupa finalizarea proiectului si intrarea in exploatare, Indicele Nelson ( indica complexitatea instalatiilor, prelucrarea adanca a titeiului si semifabricatelor rezultate si in final printr-o valoare mai mare a produselor finale rezultate ) creste de la aproximativ 9 la 14. Implementarea acestui proiect la nivel de “RAFO” ar avea urmatoarele consecinte profitabile la nivelul urmatoarelor unitati si ar conduce la crearea celui mai puternic complex petrochimic integrat la nivel de zona, national si chiar din estul Europei. Capacitatea de prelucrare titei ar fi la nivel de “RAFO” de 3 milioane tone / an, cu dezvoltarea activitatii la Compet si Oil – Terminal si alte unitati prestatoare de servicii pe orizontala. “RAFO” nu va mai produce benzina comerciala, din proces rezultand materii prime de produse pentru petrochimie. Pentru productia de motorina, cocs si sulf existand piata suficienta pentru desfacere. Toate unitatile care ar beneficia ca urmare a dezvoltarii “RAFO” pot realiza legaturi comerciale chiar daca nu ar functiona in structura integrata.
Unitatile care ar benefica de noua structura de materii prime
sunt :
– Oltchim Rimnicu – Vilcea inclusiv instalatia de piroliza Arges.
– Chimcomplex Borzesti, care in baza noilor materii prime realizate de “RAFO” isi va dezvolta doua noi instalatii.
– Uzina Carom, care va prelua o cota importanta de produsele rezultate in “RAFO” marindus-si productia de cauciuc si alte tehnologii in baza carora ar rezulta noi produse mult solicitate de piata interna si externa.
– Uzina de Utilaj Chimic ar asigura utilajele si echipamentele tehnologice necesare dezvoltarii unitatilor de pe Platforma Petrochimica Borzesti.
– Termocentrala ar putea asigura necesarul de energie electrica intr-un circuit integrat la nivelul celor 4 unitati din zona.
Toate aspectele prezentate sumar au facut obiectul unor studii si analize la nivelul unor mari specialisti, iar din analiza proiectului “RAFO” rezulta ca unitatea va functiona pe criterii de maxima eficienta, iar unitatile care vor lucra in colaborare cu “RAFO” indiferent de forma juridica vor avea profit. Practic intreaga activitate economica si sociala la nivelul Platformei Borzesti, inclusiv dezvoltarea si popularea municipiului Onesti, s-a realizat in timp plecand de la existenta S.C. “RAFO” SA. In mod categoric “RAFO”, Platforma Industriala Borzesti si municipiul Onesti nu reprezinta centrul si punctul de interes la nivelul Romaniei, dar consideram faptul ca dupa multi ani in care nimeni nu a dorit o analiza si implicare asupra zonei, credem ca acum fata de politica si strategiile de dezvoltare si protectia fortei de munca, ar fi momentul de o analiza, interventie si sprijin din partea factorilor guvernamentali si institutionali.
Cu stima,
CONDUCEREA ORGANIZATIEI DE SINDICAT “RAFINORUL”,
LIDER SINDICAL,
ION MARIAN
