Cred că, în ceea ce privește recent încheiatul festival de „melci, scoici, raci, craci” (vorba cântecului), sufăr puțin de ceea ce specialiștii în neuroni numesc „sindromul Stockholm”.
Va să zică, m-am dus de vreo trei ori și, de fiecare dată, m-am simțit escrocat. Și nu pot zice că evenimentul în ansamblu nu mi-a plăcut. 🙂 Altfel nu m-aș fi întors și a doua și a treia oară.
Nu mi-a plăcut nimic în mod deosebit și nici n-am găsit nimic deosebit. Cu excepția mâncării mexicane, toate preparatele se pot comanda în restaurantele băcăuane, la prețuri mai decente și calitate net superioară în cele mai multe cazuri.
Am văzut atâtea hibe organizatorice încât îl pot face praf în 10 fraze, fără să pot fi contrazis. Însă, în ansamblu, mi s-a părut a fi OK. Dacă se organizează și anul viitor mă duc din nou dacă nu cumva îmi trece.
Nu prea înțeleg de ce e mai ieftină mâncarea la festivalul din Oradea decât la cel similar din Bacău și de ce efortul bugetar e mai mic în vest decât în est. Am citit aici.
Pozele-s de la organizatori (conform watermark-urilor).
Clipul este pentru descrețirea frunții și pentru a vă reaminti de concertul lui Mihai Mărgineanu de vineri, 22 septembrie, de la Green Park.
