Neamțul tot neamț, nu prea se încurcă cu asistații social. Nici nu prea vorbește de ei, iar când vorbește nu pare a-i compătimi foarte tare.
Unii zic că-i gafă de campanie. Eu zic că-i strategie. Să vedem dacă-i iese.
Să vă spui și care-i povestea rezumată în primele două rânduri.
Val Mănescu l-a chestionat pe Iohannis cu privire la strategia acestuia de a atrage de partea sa asistații social, electorat tradițional pesedist și mult.
Iohannis a început să vorbească despre locuri de muncă și despre soluții economice de combaterea sărăciei. ”Singura soluție pentru combaterea sărăciei este creșterea economică și nu împărțirea banilor sub formă de ajutoare sociale.”
N-a promis nimic, nu i-a compătimit.
Obișnuit cu pupători de babe m-am uitat puțin cruciș la neamț. N-am priceput foarte bine. Chiar am comentat cu Val că Iohannis a răspuns, cumva, pe lângă subiect, un obicei normal al politicienilor noștri atunci când îi dezavantajează o întrebare.
Numai că neamțul i-a dat înainte ca panzerul. De data asta a vorbit despre categoria oamenilor activi, care n-au venit niciodată la vot. El speră să-i convingă pe aceștia de utilitatea propriilor voturi. ”Ar fi un câștig și pentru mine, dar mai ales pentru România”.
Asta am numit eu strategie.
