Câteva considerații în legătură cu accidentul aviatic din Apuseni (subiectul îl știți mai bine ca mine :)):
1. Victimele sunt găsite abia după 7 ore de la prăbușire, de niște indigeni, nu de ”salvatori”, care probabil ar mai fi orbecăit alte 7 ore.
De aproape o săptămână o divizie de politruci, ”specialiști” în sisteme, insistă să mă convingă, și probabil același sentiment îl mai au și alții, că nimeni nu-i vinovat, că toți au acționat ”ca la carte”. după ”protocol”.
2. După mai multe demiteri și o demisie tardivă, s-a trezit și Arafat să trăncănească.
”Sfântul”, ”salvatorul”, ”eroul” a semănat mai mult a babă fatalistă sau politruc speriat pentru scăunelul său. ”S-a făcut tot…”, ”Nu ar fi fost salvați nici dacă…”. Mai bine tăcea. De fapt el a vorbit poporului antenist. Aici este venerat.
3. Am așteptat foarte mult până la intrarea lui Băsescu în scenă. L-a băgat Năstase.
A fost nevoie de geniul încarcerat. Nici măcar specialiștii din trustul lui Voiculescu n-au reușit 5 zile. Vor urma sinucideri în masă, live, sau autocritici în grup, tot live.
