Ne-am degenerat ca neam până acolo încât ne folosim copii drept scut în calea jandarmilor și armă de asalt împotriva cotropitorilor americani.
Nu e vorba de vreo naționalitate conlocuitoare, dacă v-ați gândit la doamnele cu fuste colorate care practică aruncatul cu puradeii în capul mascaților.
E vorba despre verzii urmași de la Pungești ai plăieșilor lui Ștefan cel Mare.
E un subiect pe care l-am amânat de anul trecut. De mai multe ori am văzut țâncii din Pungești răcnind din toți rărunchii, în primul rând al manifestațiilor de acolo. Norocul lor pare a fi că jandarmii au mai multă minte decât părinții, cadrele didactice și preoții din Pungești.
Indiferent de cine are dreptate, indiferent de ce interese sunt în zonă, copii n-au ce căuta acolo. Cum n-au ce căuta nici la cerșit, la muncile câmpului sau la coada vacii.
Eu nu-s de acord nici cu participarea elevilor la acțiunile de ”ecologizare” a șanțurilor sau parcurilor de chiștoacele și peturile bețivilor sau prezervativele curvelor. Spiritul civic se deprinde altcumva.
Aș putea întreba câte amenzi și-au luat părinții ”revoluționarilor” minori?