Astăzi mi s-a făcut milă de Ciuvică. „Durul”, „anchetatorul”, „atoateştiutorul”, dar şi scârbosul, insuportabilul Mugur Ciuvică tremura în faţa DNA, ca un câine în padocul primăriei. N-a uitat însă să jignească şi să ameniţe.
Dar nu de asta mi s-a făcut milă, ci pentru că mi-am dat seama că-i bolnav. Cred că se cheamă paranoia. Omul vede numai băsişti. Ziarişti (până şi colegii de alianţă de la RTV sunt băsişti), procurori („toate birourile erau înţesate de băsiţi”), judecători, cred că şi oamenii de pe stradă erau băsişti dacă nu erau îmbrăcaţi corespunzător.
Pe bune, omul suferă. Să-i dea cineva tratament! Iar conducerea de la Antene ar trebui să nu-l mai exploateze. Este inuman. Foarte serios spun că este imoral şi nedeontologic să exploatezi în scop jurnalistic un nenorocit ca acesta, oricât rating ţi-ar face, oricât de frumos te-ar ruga şeful.
Este foarte simplu să-l determini să lanseze o acuzaţie fără acoperire, în calitate de „analist” sau de „ziarist” sau de ce vrea el să se dea atunci. Nu va răspunde în faţa instanţei dacă va invoca boala de care suferă.
Le urez ăstora de la A3 să-l prindă vreo criză pe Ciuvică, fix la o oră de maximă audienţă, şi să-l înjure sau acuze pe Voiculescu.
În Bacău există vreo doi-trei de Ciuvică, poate nu la gradul lui de paranoia, însă nu mai au unde să apară.
