PSD și-a demolat trei guverne în perioada 2016-2020. Consecința directă este rezultatul votului de toamna trecută.
Este incredibil cum au putut pierde alegerile în condițiile în care au dublat salariile bugetarilor, au impus o lege a pensiilor aproape inadmisibilă din punct de vedere al efortului bugetar, controlau cu mână de fier toate instituțiile de forță ale statului, aveau o structură de partid extrem de solidă și un număr foarte mare de activiști tăbăciți în multe bătălii electorate.
Și, totuși, PSD a pățit-o. În rețeta dezastrului electoral 2020, cântărește greu orgoliul nemăsurat și furia auto-demolatoare a lui Dragnea și a câtorva lideri dar și autosuficiența și îndrăzneala de a afișa public că sunt intangibili.
Dar nu despre PSD e vorba zilele astea, ci mai ales despre USR (PNL, AUR și PSD sunt în plan secund) partidul care e pe cale să facă fix același lucru cu primul guvern din care au făcut vreodată parte.
Atât au putut înțelege liderii USR din politică și din greșelile altora.
Doar că USR nu are nici istoricul de guvernare al PSD, nici numărul de activiști, nici structura și nici puterea de regenerare a PSD-ului, așa că dezastrul electorat total din 2024 pare inevitabil.
Chiar dacă-i copiază în mișcări politice și aroganță (până și numele partidului e o aroganță fără margini), USR rămâne doar un mâț neînțărcat care se vede deja tigru.
Acum a și pășit încrezător în cușca prădătorului. Nu cred că scapă cu mai mult de 4-5 procente.
Cât despre PNL și istoria noastră recentă, coabitările cu PSD mai mult (USL) sau mai puțin oficiale (2006-2008) par să le priască unora dintre liderii liberali. Doar că acum Hrebenciuc e ocupat cu altceva.
