Era să trec pe lângă subiect şi mi-ar fi părut rău. Şi aşa l-am trecut la rubrica „a doua zi după scrisuri”. Lumea a reacţionat în fel şi chip la dezvăluirea poveştii dintre unchiul Tom şi bloda de la PSD (sau blonda lui nea Ion). Corina Creţu a fost pictată în felurite culori.
Eu zic să nu aruncăm piatra. Fata asta a devenit, fără să vrea, un fel de punct de inflexiune al istoriei şi al politicii mondiale. În ea s-au ciocnit cele mai puternice curente politice, militare şi economice.
A crescut alintată şi, din când în când, înghiontită de bolşevicul Ilici. Când s-a copt, a fost strânsă în braţele capitaliste şi tandre ale lui Colin Powell. Vă daţi seama ce război al civilizaţiilor a fost?
Credeţi că pesedistei i-a fost uşor? Evident că nu, însă, s-a sacrificat. A gustat, cu silă sau cu plăcere, din esenţa capitalismului dar şi din cea a comunismului.
Câte se pot lăuda cu asta? Cele mai multe au parte de „doi în unu”: fost comunist convertit la capitalism.
PS: Sunt aproape sigur că bloda de la PSD nu-i moldoveancă. Altfel, aducea negrul acasa. (Găsea o metodă să-l convertească la ortodoxism şi-i făcea paşaport verde.)
